Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) ar putea decide, în şedinţa de politică monetară din data de 3 august, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,25%, potrivit estimărilor membrilor Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Potrivit unui sondaj intern efectuat în rândul reprezentanţilor AAFBR, majoritatea respondenţilor anticipează că aceasta va rămâne la 6,25% până la finalul acestui an. Estimările pentru finalul anului 2011 variază între 6,00% şi 6,25%.
Majoritatea respondenţilor crede că nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută va rămâne la 20% până la finele anului 2011 şi va scădea la 15% pe parcursul anului 2012. În cazul pasivelor în lei nu se aşteaptă nicio modificare până la sfârşitul anului 2011, însă este previzionată scăderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale insitituţiilor de credit la 12% pe parcursul anului 2012.
Totodată, membrii care au răspuns la sondaj se aşteaptă ca rata de politică monetară să scadă la 6,00% la finalul anului viitor (estimările variază între 5,25% şi 7,00%). Aşteptarea de reducere a ratei de politică monetară pe parcursul anului 2012 exista şi în sondajele anterioare şi era chiar mai amplă (scăderi către 5,50% sau 5,75%).
Ultima modificare a dobânzii de politică monetară a fost efectuată în data de 4 mai 2010, când banca centrală a decis reducerea acesteia la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 6,5 la sută.
În ceea ce priveşte nivelul rezervelor minime obligatorii, acestea s-ar putea situa la 15% pentru pasivele în lei şi 20% pentru cele în valută (nicio modificare).
AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale peste 70 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.AGERPRES
sâmbătă, 30 iulie 2011
Case ieftine scoase la vânzare de bănci de la executări silite
Recuperate de la clienţii care nu îşi mai pot achita creditele, tot mai multe case au fost executate silit şi scoase la vânzare la preţuri foarte mici.
De exemplu, BRD vinde cu 75.000 de euro un apartament cu trei camere şi o suprafaţă de 97 de metri pătraţi, situat în zona parcului Cişmigiu. Raiffeisen cere în schimb 26.000 de euro pentru un apartament de două camere din Sectorul 4, care a fost evaluat iniţial la 35.000 de euro.
Potrivit publicaţiei Ziarul Financiar, principalele bănci din România scot la vânzare peste 2.000 de case, terenuri şi spaţii comerciale, mai mult decât dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Deşi până acum au ţinut de preţ, pe măsură ce creşte oferta şi cererea nu dă semne de revenire, bancherii sunt nevoiţi să ieftinească imobilele.
De exemplu, BRD vinde cu 75.000 de euro un apartament cu trei camere şi o suprafaţă de 97 de metri pătraţi, situat în zona parcului Cişmigiu. Raiffeisen cere în schimb 26.000 de euro pentru un apartament de două camere din Sectorul 4, care a fost evaluat iniţial la 35.000 de euro.
Potrivit publicaţiei Ziarul Financiar, principalele bănci din România scot la vânzare peste 2.000 de case, terenuri şi spaţii comerciale, mai mult decât dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Deşi până acum au ţinut de preţ, pe măsură ce creşte oferta şi cererea nu dă semne de revenire, bancherii sunt nevoiţi să ieftinească imobilele.
Leul s-a apreciat usor vineri in fata euro, pana la un curs de 4,2403 lei/euro
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat vineri un curs de referinta de 4,2403 lei pentru un euro, acest nivel fiind cu 0,42 bani mai mic decat cel afisat in ziua anterioara.
Pe piata valutara, moneda nationala s-a tranzactionat intr-un interval restrans in sedinta de joi si a inchis ziua la un curs de 4,2450 lei/euro.
Leul s-a depreciat insa usor in fata monedei americane, dolarul fiind cotat la 2,9682 lei, comparativ cu nivelul de 2,9631 lei/dolar inregistrat ieri.
Economistii ING Bank se asteapta ca leul sa inregistreze pierderi in sedinta de vineri, avand in vedere evolutia negativa a principalilor indici bursieri si anuntul agentiei Moody’s privind o posibila revizuire in scadere a ratingului Spaniei. Totodata, ei se asteapta ca pierderile sa se accentueze spre finalul sedintei daca datele privind PIB-ul Statelor Unite ce vor fi publicate vineri vor fi sub estimarile pietei.
Francul elvetian a fost cotat vineri la 3,7057 lei, cu 0,24 bani mai putin decat joi, in vreme ce 100 de yeni japonezi au fost cotati la 3,8227 lei, dupa ce in ziua anterioara cursul de schimb afisat de BNR era de 3,8134 lei pentru 100 de yeni.
Pe piata valutara, moneda nationala s-a tranzactionat intr-un interval restrans in sedinta de joi si a inchis ziua la un curs de 4,2450 lei/euro.
Leul s-a depreciat insa usor in fata monedei americane, dolarul fiind cotat la 2,9682 lei, comparativ cu nivelul de 2,9631 lei/dolar inregistrat ieri.
Economistii ING Bank se asteapta ca leul sa inregistreze pierderi in sedinta de vineri, avand in vedere evolutia negativa a principalilor indici bursieri si anuntul agentiei Moody’s privind o posibila revizuire in scadere a ratingului Spaniei. Totodata, ei se asteapta ca pierderile sa se accentueze spre finalul sedintei daca datele privind PIB-ul Statelor Unite ce vor fi publicate vineri vor fi sub estimarile pietei.
Francul elvetian a fost cotat vineri la 3,7057 lei, cu 0,24 bani mai putin decat joi, in vreme ce 100 de yeni japonezi au fost cotati la 3,8227 lei, dupa ce in ziua anterioara cursul de schimb afisat de BNR era de 3,8134 lei pentru 100 de yeni.
vineri, 29 iulie 2011
Bursa de la Bucuresti a inchis incert sedinta de tranzactionare de joi
Bursa de Valori Bucuresti a inchis incert sedinta de tranzactionare de joi, majoritatea indicilor inregistrand variatii de pana in 0,10%. Singura exceptie a constituit-o indicele companiilor energetice, care a pierdut 1,2%.
Indicele compozit al pietei, BET-C, a scazut cu 0,10%, la 3.226,01 puncte, iar indicele BET, al celor mai lichide titluri listate, a urcat cu 0,02%, la 5.365,91 puncte.
BET-FI, indicele societatilor de investitii financiare, a castigat 0,05% si a ajuns la valoarea de 21.653,57 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de companii tranzactionate, a crescut cu 0,02%, pana la 493,60 puncte, iar BET-NG, care masoara evolutia companiilor energetice si de utilitati, a coborat cu 1,20%, la valoarea de 750,50 puncte.
Valoarea tranzactiilor de pe piata actiunilor a crescut de peste doua ori, la 30,11 milioane de lei (7,09 milioane de lei).
Pe piata Deal, unde partile negociaza direct, s-au schimbat 2,72 milioane de actiuni Fondul Proprietatea, la un pret mediu de 0,514 lei/titlu si o valoare totala de 5,3 milioane de lei, 20 milioane de titluri Banca Comerciala Carpatica, la un pret de 0,08 lei/actiune si 1,6 milioane de lei, si 323.000 actiuni Carbochim, la pretul de 3 lei/titlu si o valoare de 969.000 lei.
Pe sectorul obligatiunilor s-au efectuat schimburi cu titluri de stat, in valoare de 211.391 lei.
Tranzactiile cu unitati de fond iFond Financial Romania s-au ridicat la 851 lei, iar cele cu unitati STK Emergent au fost de 237 lei.
Pe piata Regular, Fondul Proprietatea (0,68%) a ocupat prima pozitie in topul lichiditatii, cu tranzactii in valoare de 14,67 milioane de lei, urmat de SIF Oltenia (-0,52%), cu schimburi de 2,83 milioane de lei, si SIF Moldova (-1,58%), cu 1,24 milioane de lei. OMV Petrom (-0,13%) si SIF Transilvania (0,10%), cu schimburi de 928.774 lei, respectiv 883.912 lei, se afla pe ultimele locuri in top.
Schimburile cu produse structurate au fost in valoare de 2,04 milioane de lei.
Pe piata derivatelor au fost incheiate 11 contracte pe pretul aurului cu scadenta in august, cu o valoare totala de 210.222 lei, doua contracte pe pretul argintului cu scadenta august, totalizand 24.207 lei, si un contract pe pe titlurile Fondul Proprietatea cu scadenta in septembrie, in valoare de 17.270 lei.
Indicele compozit al pietei, BET-C, a scazut cu 0,10%, la 3.226,01 puncte, iar indicele BET, al celor mai lichide titluri listate, a urcat cu 0,02%, la 5.365,91 puncte.
BET-FI, indicele societatilor de investitii financiare, a castigat 0,05% si a ajuns la valoarea de 21.653,57 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de companii tranzactionate, a crescut cu 0,02%, pana la 493,60 puncte, iar BET-NG, care masoara evolutia companiilor energetice si de utilitati, a coborat cu 1,20%, la valoarea de 750,50 puncte.
Valoarea tranzactiilor de pe piata actiunilor a crescut de peste doua ori, la 30,11 milioane de lei (7,09 milioane de lei).
Pe piata Deal, unde partile negociaza direct, s-au schimbat 2,72 milioane de actiuni Fondul Proprietatea, la un pret mediu de 0,514 lei/titlu si o valoare totala de 5,3 milioane de lei, 20 milioane de titluri Banca Comerciala Carpatica, la un pret de 0,08 lei/actiune si 1,6 milioane de lei, si 323.000 actiuni Carbochim, la pretul de 3 lei/titlu si o valoare de 969.000 lei.
Pe sectorul obligatiunilor s-au efectuat schimburi cu titluri de stat, in valoare de 211.391 lei.
Tranzactiile cu unitati de fond iFond Financial Romania s-au ridicat la 851 lei, iar cele cu unitati STK Emergent au fost de 237 lei.
Pe piata Regular, Fondul Proprietatea (0,68%) a ocupat prima pozitie in topul lichiditatii, cu tranzactii in valoare de 14,67 milioane de lei, urmat de SIF Oltenia (-0,52%), cu schimburi de 2,83 milioane de lei, si SIF Moldova (-1,58%), cu 1,24 milioane de lei. OMV Petrom (-0,13%) si SIF Transilvania (0,10%), cu schimburi de 928.774 lei, respectiv 883.912 lei, se afla pe ultimele locuri in top.
Schimburile cu produse structurate au fost in valoare de 2,04 milioane de lei.
Pe piata derivatelor au fost incheiate 11 contracte pe pretul aurului cu scadenta in august, cu o valoare totala de 210.222 lei, doua contracte pe pretul argintului cu scadenta august, totalizand 24.207 lei, si un contract pe pe titlurile Fondul Proprietatea cu scadenta in septembrie, in valoare de 17.270 lei.
Millennium bcp îşi va reduce expunerea la Grecia
Acţiunile celei mai mari instituţii de creditare din Portugalia, Banco Comercial Portugues (Millennium bcp) au crescut joi cu 5,6% la bursa de la Lisabona, după ce banca a anunţat că-şi va reduce expunerea la Grecia şi îşi va reevalua afacerile din Polonia.
Anul acesta acţiunile băncii portugheze au scăzut cu 43%.
Millennium, care operează şi în România, a anunţat recent că Polonia încă este "o operaţiune de bază" şi nu negociază vânzarea diviziei. Santos Ferreira nu a dat amănunte suplimentare privind viitorul diviziei din Polonia.
Banca Centrală a Portugaliei a anunţat recent că două instituţii de creditare portugheze au acceptat să-şi majoreze capitalul, chiar dacă au trecut testele de stres derulate în Uniunea Europeană.
Compania a anunţat "opţiunea de a integra" Millennium Bank în Grecia printr-o fuziune cu un al creditor din ţară. De asemenea Millennium îşi va reclasifica activele din Europa, care nu vor mai fi de bază, a anunţat directorul general Carlos Santos Ferreira.
Banca Portugaliei a raportat că cea mai mare instituţie de creditare din Portugalia, Banco Comercial Portugues (Millennium bcp), alături de Espirito Santo Financial Group, au iniţiat o operaţiune de majorare a capitalului în următoarele trei luni.
În aprilie, Portugalia a devenit a treia ţară din zona euro care a solicitat un pachet de asistenţă financiară, după Grecia şi Irlanda. Portugalia a încheiat un acord pe trei ani cu UE şi FMI prin care va primi 78 miliarde de euro.
Anul acesta acţiunile băncii portugheze au scăzut cu 43%.
Millennium, care operează şi în România, a anunţat recent că Polonia încă este "o operaţiune de bază" şi nu negociază vânzarea diviziei. Santos Ferreira nu a dat amănunte suplimentare privind viitorul diviziei din Polonia.
Banca Centrală a Portugaliei a anunţat recent că două instituţii de creditare portugheze au acceptat să-şi majoreze capitalul, chiar dacă au trecut testele de stres derulate în Uniunea Europeană.
Compania a anunţat "opţiunea de a integra" Millennium Bank în Grecia printr-o fuziune cu un al creditor din ţară. De asemenea Millennium îşi va reclasifica activele din Europa, care nu vor mai fi de bază, a anunţat directorul general Carlos Santos Ferreira.
Banca Portugaliei a raportat că cea mai mare instituţie de creditare din Portugalia, Banco Comercial Portugues (Millennium bcp), alături de Espirito Santo Financial Group, au iniţiat o operaţiune de majorare a capitalului în următoarele trei luni.
În aprilie, Portugalia a devenit a treia ţară din zona euro care a solicitat un pachet de asistenţă financiară, după Grecia şi Irlanda. Portugalia a încheiat un acord pe trei ani cu UE şi FMI prin care va primi 78 miliarde de euro.
Europa emergentă se pregăteşte pentru contagiune cu scuturile de apărare ridicate
Statele răsăritene din Uniunea Europeană îşi consolidează scuturile de apărare a economiilor, create în ultimii doi ani, pentru a se proteja de riscurile de extindere a crizelor datoriilor din Statele Unite şi zona euro, comentează Reuters.
Regiunea este mai bine pregătită din punct de vedere bugetar, iar cele mai mari riscuri sunt retragerile de capital şi impactul asupra comerţului, se arată în articol.
În pofida acordului de săptămâna trecută pentru susţinerea Greciei, persistă dubiile legate de solvabilitatea ţărilor periferice din zona euro şi incertitudinile legate de capacitatea politicienilor americani de a ajunge la un acord de reducere a deficitului bugetar şi creştere a limitei de îndatorare, ceea ce a adus investitorii la limita răbdării.
După prăbuşirea Lehman Brothers, în 2008, vânzarea activelor riscante a dus la reducerea cu un sfert a valorii valutelor din Europa Centrală şi de Est faţă de euro, iar randamentele obligaţiunilor au atins maxime multianuale.
Liniile de credit către multe bănci au fost închise, iar Letonia, România şi Ungaria au fost nevoite să accepte programe internaţionale de sprijin financiar. Toate ţările din regiune, cu excepţia Poloniei, au intrat în recesiune.
De această dată, ţările din regiune, pornind de la Marea Baltică până la Marea Neagră, sunt mai bine pregătite, după ce şi-au asigurat finanţare pentru situaţii de urgenţă, au redus deficitele bugetare şi au luat măsuri preventive anticriză.
Dar canalele de contagiune, respectiv finanţarea statelor, sectoarele bancare, ieşirile de capital şi comerţul, reprezintă încă pericole.
"Va fi un efect de contagiune în Europa Centrală. Problema este pe ce canale. Totul va depinde de cum evoluează criza din zona euro", a declarat Neil Shearing, analist la Capital Economics.
Pericolul imediat este ca înrăutăţirea situaţiei în periferia zonei euro sau un default (incapacitate de plată) al Statelor Unite să determine investitorii să renunţe la activele riscante, ceea ce ar urca randamentele obligaţiunilor şi ar duce la deprecierea monedelor.
Un eveniment similar după prăbuşirea Lehman a şters 30% din valoarea zlotului în raport cu euro şi a urcat randamentul obligaţiunilor ungare pe termen de doi ani la 14,25% de la 8,6% înaintea crizei.
"În cel mai pesimist scenariu, în care obligaţiunile SUA se vor prăbuşi după retrogradarea ratingului, impactul ar putea fi la fel de grav ca în 2008", a declarat Nigel Rendell, analist la RBS.
Din luna mai, leul s-a depreciat cu 3,7%, iar zlotul cu aproape 2% faţă de euro, dar randamentele obligaţiunilor sunt în multe cazuri sub cele ale ţărilor periferice din zona euro.
Costul asigurării obligaţiunilor italiene pe termen de cinci ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, la 2,81%, de la 1 iulie, dar în cazul României acest cost a urcat cu doar 0,01 puncte, la 2,36%, iar în cazul Poloniei cu 0,16 puncte, la 1,65%.
Autorităţile din aceste state au avertizat că vor riposta.
Reprezentanţii băncii centrale poloneze au arătat că vor interveni să susţină zlotul. iar Ministerul de Finanţe a anunţat că ar putea vinde euro pe piaţa deschisă, în acelaşi scop.
Banca centrală din Ungaria a menţinut marţi dobânda de politică monetară la nivelul de 6%, din cauza riscurilor din zona euro, iar analiştii se aşteaptă ca rata să rămână la acest nivel până la sfârşitul anului.
Analiştii cred că aceste măsuri de apărate pot limita pagubele, dacă situaţiile din SUA şi zona euro se înrăutăţesc.
Regiunea este mai bine apărată faţă de riscurile de finanţare ale ţărilor şi cele bancare, ca urmare a nivelului relativ scăzut al datoriilor şi a măsurilor de austeritate menite să reducă deficitele bugetare aproape de pragul de 3% prevăzut în legislaţia europeană.
Polonia şi România au încheiat acorduri preventive de finanţare cu FMI, pe care le pot accesa în caz de nevoie, iar Ungaria, care a naţionalizat în acest an fondurile private de pensii, dispune de rezerve.
Polonia, România, Lituania, Letonia şi Bulgaria vor să atingă această limită anul viitor, iar Cehia în 2013, în timp ce Estonia şi Ungaria se aşteaptă la excedente în acest an.
La fel şi Bulgaria, sub forma unor economii de 2,7 miliarde de euro constituite înainte de criză.
"Teoretic, aceste ţări nu suferă în privinţa solvabilităţii datoriilor, au un nivel redus la datoriilor şi mai mult spaţiu de manevră fiscală pentru a suporta costurile", a declarat Tim Ash, şef al departamentului de cercetare pentru Europa Centrală al RBS.
Agata Urbanksa, analist la ING, a explicat că majoritatea instrumentelor de protecţie faţă de contagiunea crizei sunt rezultatul consolidării bugetare prin măsuri de austeritate care au menţinut şomajul ridicat şi salariile la nivele scăzute, factori care au influenţat negativ cererea internă.
Aceste sisteme de apărare pot ajuta guvernele să îşi susţină sectoarele bancare.
România şi Bulgaria sunt cele mai expuse, întrucât băncile din Grecia reprezintă 17%, respectiv 28% din sectoarele lor bancare.
Băncile din Ungaria sunt afectate de creditele neperformante, după ce forintul s-a depreciat cu 11% faţă de francul elveţian, din luna mai.
"Sectoarele bancare sunt mici şi în cel mai pesimist scenariu nu vor afecta situaţia financiară a ţărilor", crede Ash.
În privinţa comerţului, cu exporturi care reprezintă 70% din producţia anuală, Ungaria şi Cehia nu prea au ce face pentru a compensa scăderea cererii mondiale.
În condiţiile încetinirii dezvoltării mondiale în acest an şi a scăderii cererii pentru exporturi în zona euro, perspectivele ca Europa Centrală şi de Est să continue cu un avans economic de 3%-4% sunt reduse, cred analiştii.
Regiunea este mai bine pregătită din punct de vedere bugetar, iar cele mai mari riscuri sunt retragerile de capital şi impactul asupra comerţului, se arată în articol.
În pofida acordului de săptămâna trecută pentru susţinerea Greciei, persistă dubiile legate de solvabilitatea ţărilor periferice din zona euro şi incertitudinile legate de capacitatea politicienilor americani de a ajunge la un acord de reducere a deficitului bugetar şi creştere a limitei de îndatorare, ceea ce a adus investitorii la limita răbdării.
După prăbuşirea Lehman Brothers, în 2008, vânzarea activelor riscante a dus la reducerea cu un sfert a valorii valutelor din Europa Centrală şi de Est faţă de euro, iar randamentele obligaţiunilor au atins maxime multianuale.
Liniile de credit către multe bănci au fost închise, iar Letonia, România şi Ungaria au fost nevoite să accepte programe internaţionale de sprijin financiar. Toate ţările din regiune, cu excepţia Poloniei, au intrat în recesiune.
De această dată, ţările din regiune, pornind de la Marea Baltică până la Marea Neagră, sunt mai bine pregătite, după ce şi-au asigurat finanţare pentru situaţii de urgenţă, au redus deficitele bugetare şi au luat măsuri preventive anticriză.
Dar canalele de contagiune, respectiv finanţarea statelor, sectoarele bancare, ieşirile de capital şi comerţul, reprezintă încă pericole.
"Va fi un efect de contagiune în Europa Centrală. Problema este pe ce canale. Totul va depinde de cum evoluează criza din zona euro", a declarat Neil Shearing, analist la Capital Economics.
Pericolul imediat este ca înrăutăţirea situaţiei în periferia zonei euro sau un default (incapacitate de plată) al Statelor Unite să determine investitorii să renunţe la activele riscante, ceea ce ar urca randamentele obligaţiunilor şi ar duce la deprecierea monedelor.
Un eveniment similar după prăbuşirea Lehman a şters 30% din valoarea zlotului în raport cu euro şi a urcat randamentul obligaţiunilor ungare pe termen de doi ani la 14,25% de la 8,6% înaintea crizei.
"În cel mai pesimist scenariu, în care obligaţiunile SUA se vor prăbuşi după retrogradarea ratingului, impactul ar putea fi la fel de grav ca în 2008", a declarat Nigel Rendell, analist la RBS.
Din luna mai, leul s-a depreciat cu 3,7%, iar zlotul cu aproape 2% faţă de euro, dar randamentele obligaţiunilor sunt în multe cazuri sub cele ale ţărilor periferice din zona euro.
Costul asigurării obligaţiunilor italiene pe termen de cinci ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, la 2,81%, de la 1 iulie, dar în cazul României acest cost a urcat cu doar 0,01 puncte, la 2,36%, iar în cazul Poloniei cu 0,16 puncte, la 1,65%.
Autorităţile din aceste state au avertizat că vor riposta.
Reprezentanţii băncii centrale poloneze au arătat că vor interveni să susţină zlotul. iar Ministerul de Finanţe a anunţat că ar putea vinde euro pe piaţa deschisă, în acelaşi scop.
Banca centrală din Ungaria a menţinut marţi dobânda de politică monetară la nivelul de 6%, din cauza riscurilor din zona euro, iar analiştii se aşteaptă ca rata să rămână la acest nivel până la sfârşitul anului.
Analiştii cred că aceste măsuri de apărate pot limita pagubele, dacă situaţiile din SUA şi zona euro se înrăutăţesc.
Regiunea este mai bine apărată faţă de riscurile de finanţare ale ţărilor şi cele bancare, ca urmare a nivelului relativ scăzut al datoriilor şi a măsurilor de austeritate menite să reducă deficitele bugetare aproape de pragul de 3% prevăzut în legislaţia europeană.
Polonia şi România au încheiat acorduri preventive de finanţare cu FMI, pe care le pot accesa în caz de nevoie, iar Ungaria, care a naţionalizat în acest an fondurile private de pensii, dispune de rezerve.
Polonia, România, Lituania, Letonia şi Bulgaria vor să atingă această limită anul viitor, iar Cehia în 2013, în timp ce Estonia şi Ungaria se aşteaptă la excedente în acest an.
La fel şi Bulgaria, sub forma unor economii de 2,7 miliarde de euro constituite înainte de criză.
"Teoretic, aceste ţări nu suferă în privinţa solvabilităţii datoriilor, au un nivel redus la datoriilor şi mai mult spaţiu de manevră fiscală pentru a suporta costurile", a declarat Tim Ash, şef al departamentului de cercetare pentru Europa Centrală al RBS.
Agata Urbanksa, analist la ING, a explicat că majoritatea instrumentelor de protecţie faţă de contagiunea crizei sunt rezultatul consolidării bugetare prin măsuri de austeritate care au menţinut şomajul ridicat şi salariile la nivele scăzute, factori care au influenţat negativ cererea internă.
Aceste sisteme de apărare pot ajuta guvernele să îşi susţină sectoarele bancare.
România şi Bulgaria sunt cele mai expuse, întrucât băncile din Grecia reprezintă 17%, respectiv 28% din sectoarele lor bancare.
Băncile din Ungaria sunt afectate de creditele neperformante, după ce forintul s-a depreciat cu 11% faţă de francul elveţian, din luna mai.
"Sectoarele bancare sunt mici şi în cel mai pesimist scenariu nu vor afecta situaţia financiară a ţărilor", crede Ash.
În privinţa comerţului, cu exporturi care reprezintă 70% din producţia anuală, Ungaria şi Cehia nu prea au ce face pentru a compensa scăderea cererii mondiale.
În condiţiile încetinirii dezvoltării mondiale în acest an şi a scăderii cererii pentru exporturi în zona euro, perspectivele ca Europa Centrală şi de Est să continue cu un avans economic de 3%-4% sunt reduse, cred analiştii.
joi, 28 iulie 2011
Preţul aurului a atins un nou record. Argintul şi paladiul au avut creşteri puternice
Preţul aurului a atins miercuri un nivel record de peste 1.625 dolari uncia, iar argintul şi paladiul au avut creşteri puternice, după ce temerile legate de o posibilă intrare în incapacitate de plată a Statelor Unite au determinat investitorii să facă plasamente sigure.
Republicanii şi democraţii din Congresul SUA continuă să fie puternic divizaţi în privinţa soluţiilor de reducere a deficitului bugetar, la mai puţin de o săptămână înainte ca guvernul să atingă limita maximă de îndatorare de 14.300 de miliarde de dolari.
Preţul argintului a urcat la un nou maxim al ultimelor două luni şi jumătate, de 41,42 dolari uncia, iar ulterior s-a stabilizat la 41,12 dolari uncia.
Aurul spot a atins nivelul record de 1.628 dolari uncia, iar la ora 14:11 GMT, era cotat în creştere cu 0,3%, la 1.623,36 dolari uncia.
Cotaţia paladiului a atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui februarie, după ce marţi a urcat cu 3,6%. Paladiul spot a avansat cu 1,1%, la 840,97 dolari uncia.
Preţul platinei a crescut cu 0,7%, la 1.811,74 dolari uncia.
Republicanii şi democraţii din Congresul SUA continuă să fie puternic divizaţi în privinţa soluţiilor de reducere a deficitului bugetar, la mai puţin de o săptămână înainte ca guvernul să atingă limita maximă de îndatorare de 14.300 de miliarde de dolari.
Preţul argintului a urcat la un nou maxim al ultimelor două luni şi jumătate, de 41,42 dolari uncia, iar ulterior s-a stabilizat la 41,12 dolari uncia.
Aurul spot a atins nivelul record de 1.628 dolari uncia, iar la ora 14:11 GMT, era cotat în creştere cu 0,3%, la 1.623,36 dolari uncia.
Cotaţia paladiului a atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui februarie, după ce marţi a urcat cu 3,6%. Paladiul spot a avansat cu 1,1%, la 840,97 dolari uncia.
Preţul platinei a crescut cu 0,7%, la 1.811,74 dolari uncia.
"Europenii nu subvenţionează Grecia pentru a nu-şi mai vedea niciodată banii înapoi"
Pachetul de asistenţă financiară acordat Greciei de UE reprezintă o investiţie în viitorul ţării şi nu o subvenţie inutilă, a declarat miercuri preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, într-un interviu acordat publicaţiei franceze "Le Point".
"Europenii nu subvenţionează Grecia pentru a nu-şi mai vedea niciodată banii înapoi. Ei investesc în redresarea ţării. Desigur, ei trebui să urmărească cu atenţiei investiţia lor", a afirmat oficialul BCE.
Acesta a explicat că, în cazul în care agenţiile de evaluare financiară vor retrograda Grecia la 'selective default' (incapacitate selectivă de plată) din cauza pierderilor pe care le vor înregistra creditorii privaţi, asigurările guvernamentale ale obligaţiunilor elene folosite ca garanţie la operaţiunile de pe piaţa de capital vor proteja integritatea Băncii Centrale Europene.
"Protejarea integrităţii BCE nu este negociabilă", a avertizat Trichet.
Ieşirea Greciei din zona euro nu a fost discutată la reuniunea de săptămâna trecută a liderilor UE, a afirmat preşedintele BCE, adăugând: 'Nici pentru un minut nu s-a luat în considerare o astfel de opţiune'.
Planul de salvare pentru Grecia este important pentru stabilitatea financiară a zonei euro iar Grecia trebuie să lucreze din greu pentru a-şi echilibra economia, a apreciat şeful BCE. Acesta a adăugat că zona euro, ca întreg, se confruntă cu mai puţine probleme decât SUA sau Japonia.
Noul plan de salvare implică şi o contribuţie din partea creditorilor privaţi şi vine să modifice termenii iniţiali ai împrumuturilor acordate Greciei. Creditorii privaţi, în principal bănci, au diferite opţiuni: fie refinanţează Grecia cu obligaţiuni pe o durată mai mare, fie vând obligaţiunile greceşti pe care le deţin la un preţ mai mic.
Vineri, agenţia de evaluare financiară Fitch a anunţat că va retrograda Grecia în categoria 'restricted default' (incapacitate temporară de plată), după ce liderii statelor din zona euro au convenit, joi, un nou plan de 109 miliarde de euro destinat să salveze Grecia de la faliment.
"Europenii nu subvenţionează Grecia pentru a nu-şi mai vedea niciodată banii înapoi. Ei investesc în redresarea ţării. Desigur, ei trebui să urmărească cu atenţiei investiţia lor", a afirmat oficialul BCE.
Acesta a explicat că, în cazul în care agenţiile de evaluare financiară vor retrograda Grecia la 'selective default' (incapacitate selectivă de plată) din cauza pierderilor pe care le vor înregistra creditorii privaţi, asigurările guvernamentale ale obligaţiunilor elene folosite ca garanţie la operaţiunile de pe piaţa de capital vor proteja integritatea Băncii Centrale Europene.
"Protejarea integrităţii BCE nu este negociabilă", a avertizat Trichet.
Ieşirea Greciei din zona euro nu a fost discutată la reuniunea de săptămâna trecută a liderilor UE, a afirmat preşedintele BCE, adăugând: 'Nici pentru un minut nu s-a luat în considerare o astfel de opţiune'.
Planul de salvare pentru Grecia este important pentru stabilitatea financiară a zonei euro iar Grecia trebuie să lucreze din greu pentru a-şi echilibra economia, a apreciat şeful BCE. Acesta a adăugat că zona euro, ca întreg, se confruntă cu mai puţine probleme decât SUA sau Japonia.
Noul plan de salvare implică şi o contribuţie din partea creditorilor privaţi şi vine să modifice termenii iniţiali ai împrumuturilor acordate Greciei. Creditorii privaţi, în principal bănci, au diferite opţiuni: fie refinanţează Grecia cu obligaţiuni pe o durată mai mare, fie vând obligaţiunile greceşti pe care le deţin la un preţ mai mic.
Vineri, agenţia de evaluare financiară Fitch a anunţat că va retrograda Grecia în categoria 'restricted default' (incapacitate temporară de plată), după ce liderii statelor din zona euro au convenit, joi, un nou plan de 109 miliarde de euro destinat să salveze Grecia de la faliment.
Nicio asociaţie de proprietari nu va semna pentru plata lunară a energiei termice
În opinia lui Radu Opaina, preţul gigacaloriei ar fi trebuit să scadă având în vedere că RADET "se laudă" că s-au făcut investiţii şi restructurări.
Nicio asociaţie de proprietari nu va semna pentru plata lunară a energiei termice, "o anomalie care desfiinţează orice idee de contorizare", a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, Radu Opaina.
"Deci s-a scos la iveală o minciună de ani de zile. Nu trebuia majorat preţul gigacaloriei pe seama populaţiei, ci pe seama celor care nu au eficientizat sistemul", a spus Radu Opaina.
În ce priveşte plata lunară pentru energia termică, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România a precizat că nicio asociaţie nu va semna şi nu va fi de acord cu această "anomalie".
"Plata lunară însemnă să plătim vara ca iarna. Este nefiresc. Se desfiinţează orice idee de contorizare. Nu mai ştie nimeni cât consumă. Să vedeţi ce scandaluri vor fi, pentru că oamenii vor să ştie cât consumă. De ani de zile batem şaua cu contoarele şi acum le anulăm. Şi mai e o problemă cu valoarea facturilor. Cine verifică dacă sunt corecte sau nu?", a mai spus Opaina.
Potrivit proiectului aprobat de consilierii municipali, preţul local de facturare al energiei termice furnizate populaţiei va fi, din 1 august 2011, de 137 de lei/Gcal (fără TVA), respectiv 169,88 lei/Gcal cu TVA.
Bucureştenii vor plăti de la 1 august mai mult pentru energia termică, preţul crescând de la 124 lei/Gcal la 169,88 lei/Gcal, preţul incluzând TVA, au decis, miercuri, consilierii generali.
Preţul local de facturare al energiei termice furnizate populaţiei este neschimbat din octombrie 2007, când a fost aprobat la nivelul de 100 de lei/Gcal (fără TVA).
După majorarea TVA de la 19% la 24%, preţul gigacaloriei în Capitală a crescut de la 119 la 124 de lei.
Proiectul prevede că începând din luna august 2011 energia termică livrată populaţiei va fi facturată în tranşe lunare egale pe perioada unui an calendaristic.
Plata facturilor de energie termică pentru încălzire se poate face în tranşe egale, însă numai cu acordul asociaţiilor de locatari sau de proprietari. Pentru cei care optează pentru plata în tranşe egale, achitarea se va face conform procedurii propuse de RADET şi avizată de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice.
Municipalitatea estimează ca prin creşterea la 137 de lei/Gcal a preţului local de facturare a energiei termice furnizate populaţiei să fie compensat deficitul veniturilor anuale ale RADET.
Nicio asociaţie de proprietari nu va semna pentru plata lunară a energiei termice, "o anomalie care desfiinţează orice idee de contorizare", a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, Radu Opaina.
"Deci s-a scos la iveală o minciună de ani de zile. Nu trebuia majorat preţul gigacaloriei pe seama populaţiei, ci pe seama celor care nu au eficientizat sistemul", a spus Radu Opaina.
În ce priveşte plata lunară pentru energia termică, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România a precizat că nicio asociaţie nu va semna şi nu va fi de acord cu această "anomalie".
"Plata lunară însemnă să plătim vara ca iarna. Este nefiresc. Se desfiinţează orice idee de contorizare. Nu mai ştie nimeni cât consumă. Să vedeţi ce scandaluri vor fi, pentru că oamenii vor să ştie cât consumă. De ani de zile batem şaua cu contoarele şi acum le anulăm. Şi mai e o problemă cu valoarea facturilor. Cine verifică dacă sunt corecte sau nu?", a mai spus Opaina.
Potrivit proiectului aprobat de consilierii municipali, preţul local de facturare al energiei termice furnizate populaţiei va fi, din 1 august 2011, de 137 de lei/Gcal (fără TVA), respectiv 169,88 lei/Gcal cu TVA.
Bucureştenii vor plăti de la 1 august mai mult pentru energia termică, preţul crescând de la 124 lei/Gcal la 169,88 lei/Gcal, preţul incluzând TVA, au decis, miercuri, consilierii generali.
Preţul local de facturare al energiei termice furnizate populaţiei este neschimbat din octombrie 2007, când a fost aprobat la nivelul de 100 de lei/Gcal (fără TVA).
După majorarea TVA de la 19% la 24%, preţul gigacaloriei în Capitală a crescut de la 119 la 124 de lei.
Proiectul prevede că începând din luna august 2011 energia termică livrată populaţiei va fi facturată în tranşe lunare egale pe perioada unui an calendaristic.
Plata facturilor de energie termică pentru încălzire se poate face în tranşe egale, însă numai cu acordul asociaţiilor de locatari sau de proprietari. Pentru cei care optează pentru plata în tranşe egale, achitarea se va face conform procedurii propuse de RADET şi avizată de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice.
Municipalitatea estimează ca prin creşterea la 137 de lei/Gcal a preţului local de facturare a energiei termice furnizate populaţiei să fie compensat deficitul veniturilor anuale ale RADET.
miercuri, 27 iulie 2011
Boc şi manipularea statisticilor despre consecinţele noului Cod al Muncii
După intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, la 1 mai 2011, circa o lună, nu a fost zi în care Emil Boc să nu menţioneze numărul de noi contracte de muncă încheiate ca urmare a luminatei sale politici economice şi sociale. Individul pare a fi învăţat destul de repede tehnicile de manipulare prin interpretarea statisticilor. Proaspătul ministru al muncii, Sebatian Lăzăroiu, şi el un cititor în stele, a mai pus şi el câteva cărămizi la osanaua pedelistă. Zilele trecute, el menţiona astăzi o serie de cifre: noul Cod al Muncii a generat câte 243.000 de noi contracte de muncă încheiate lunar din mai până în prezent şi că, dintre acestea, angajatorii au desfiinţat câte 42.000 de contracte pe lună.
Aceşti manipulatori de duzină se fac că uită de faptul că numărul de contracte de muncă nu este echivalent cu numărul salariaţilor, despre care nu suflă nicio vorbă. Ziarul Financiar a obţinut de la Inspecţia Muncii o serie de date care arată realitatea pe marginea subiectului de mai sus. Astfel, în 2010, media lunară de contracte de muncă nou-încheiate era de 129.000, în timp ce 125.000 de contracte de muncă se desfiinţau lunar, astfel că soldul «net» al angajărilor făcute pe parcursul întregului an 2010 arată un plus de numai 54.000 de contracte de muncă.
Pe de altă parte, datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că în luna mai 2011 numărul de salariaţi români a crescut cu 24.300 de persoane (semnificativ totuşi, comparativ cu perioada similară din anii trecuţi), ajungând la 4,155 mil. la finele lunii.
Reprezentanţii Ministerului Muncii au explicat că cele două instituţii folosesc metodologii diferite şi că numărul de contracte nou-încheiate nu reflectă creşterea numărului de salariaţi, pentru că un angajat poate avea mai multe contracte de muncă. Dincolo de diferenţele de metodologie, cifrele prezentate de Ministerul Muncii nu pot reflecta o situaţie reală atâta timp cât nu sunt puse în paralel cu numărul de contracte de muncă desfiinţate.
Iată cum este cosmetizată situaţia de pe piaţa muncii şi cum este vopsită în roz în folosul electoral al unor politicieni incapabili economic.
Aceşti manipulatori de duzină se fac că uită de faptul că numărul de contracte de muncă nu este echivalent cu numărul salariaţilor, despre care nu suflă nicio vorbă. Ziarul Financiar a obţinut de la Inspecţia Muncii o serie de date care arată realitatea pe marginea subiectului de mai sus. Astfel, în 2010, media lunară de contracte de muncă nou-încheiate era de 129.000, în timp ce 125.000 de contracte de muncă se desfiinţau lunar, astfel că soldul «net» al angajărilor făcute pe parcursul întregului an 2010 arată un plus de numai 54.000 de contracte de muncă.
Pe de altă parte, datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că în luna mai 2011 numărul de salariaţi români a crescut cu 24.300 de persoane (semnificativ totuşi, comparativ cu perioada similară din anii trecuţi), ajungând la 4,155 mil. la finele lunii.
Reprezentanţii Ministerului Muncii au explicat că cele două instituţii folosesc metodologii diferite şi că numărul de contracte nou-încheiate nu reflectă creşterea numărului de salariaţi, pentru că un angajat poate avea mai multe contracte de muncă. Dincolo de diferenţele de metodologie, cifrele prezentate de Ministerul Muncii nu pot reflecta o situaţie reală atâta timp cât nu sunt puse în paralel cu numărul de contracte de muncă desfiinţate.
Iată cum este cosmetizată situaţia de pe piaţa muncii şi cum este vopsită în roz în folosul electoral al unor politicieni incapabili economic.
Statul perseverează cu privatizările
Statul continuă planurile de privatizare în domeniul energiei şi cel al transportului, prin vânzarea pachetelor de acţiuni la mai multe companii, este una din concluziile la care au ajuns ieri oficialii Ministerului Economiei şi ai Ministerului Transporturilor, în cadrul discuţiilor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Pe listă se află Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, pentru care se doreşte majorarea cu 10% a capitalurilor prin ofertă publică primară, fără a se preciza însă data de lansare a ofertelor. De asemenea, statul intenţionează să vândă şi câte 15% din acţiunile Transelectrica şi Transgaz, iar oferta publică secundară este programată până la sfârşitul acestui an. Tot 15% din acţiuni vor fi scoase la vânzare şi în cazul Romgaz, prin listarea la Bursa de Valori Bucureşti.
Oficialii Ministerului Economiei au anunţat că vor relua vânzarea a 9,84% din capitalul OMV Petrom, la începutul anului viitor, după ce operaţiunea derulată în această lună a fost un eşec. Despre privatizări s-a discutat, printre altele, şi la Ministerul Transporturilor. Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a anunţat că actele normative pentru vânzarea a 20% din acţiunile CFR Marfă şi Tarom sunt deja pregătite.
Rămâne însă problema pierderilor şi a datoriilor companiilor din subordine, monitorizate de Fond. Numai CFR are de plătit aproximativ 450 de milioane de euro către distribuitorii de energie, din care 187 de milioane de euro către Enel.
Pe listă se află Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, pentru care se doreşte majorarea cu 10% a capitalurilor prin ofertă publică primară, fără a se preciza însă data de lansare a ofertelor. De asemenea, statul intenţionează să vândă şi câte 15% din acţiunile Transelectrica şi Transgaz, iar oferta publică secundară este programată până la sfârşitul acestui an. Tot 15% din acţiuni vor fi scoase la vânzare şi în cazul Romgaz, prin listarea la Bursa de Valori Bucureşti.
Oficialii Ministerului Economiei au anunţat că vor relua vânzarea a 9,84% din capitalul OMV Petrom, la începutul anului viitor, după ce operaţiunea derulată în această lună a fost un eşec. Despre privatizări s-a discutat, printre altele, şi la Ministerul Transporturilor. Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a anunţat că actele normative pentru vânzarea a 20% din acţiunile CFR Marfă şi Tarom sunt deja pregătite.
Rămâne însă problema pierderilor şi a datoriilor companiilor din subordine, monitorizate de Fond. Numai CFR are de plătit aproximativ 450 de milioane de euro către distribuitorii de energie, din care 187 de milioane de euro către Enel.
Cum ne prezentăm pentru bugetul UE
România ar trebui să elaboreze un business-plan prin care să convingă Uniunea Europeană că banii comunitari merită investiţi şi în proiectele româneşti. Pentru a atrage cât mai mulţi bani din viitorul buget comunitar (pe perioada 2014-2020), România are nevoie de o strategie care încă nu există. Cum ar putea arăta acest plan?
În contextul în care acum „se fac cărţile" pentru construcţia viitorului buget comunitar, fiecare ţară membră luptă cu toate forţele pentru a-şi impune interesele. România lipseşte, deocamdată, din această dispută, dar nu ajunge doar să constatăm absenţa noastră. Ar fi de preferat să şi întreprindem ceva în acest sens, mai ales că timpul începe să ne preseze. „Adevărul" a contactat mai mulţi economişti şi reprezentanţi ai asociaţiilor de afaceri pentru a contura o posibilă poziţie a României în cadrul dezbaterilor privind viitorul buget. Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre opiniile interlocutorilor noştri.
Ne lipseşte viziunea
Cei mai mulţi specialişti sunt de părere că pentru a ne integra în calculele viitorului buget comunitar trebuie să avem o strategie bine pusă la punct, cu obiective prioritare de atins şi cu principii de urmărit. „Abordarea de tip contabil nu mai foloseşte nimănui, trebuie să avem un business-plan după care să reorientăm întreaga politică economică, nu un bilanţ. Fiecare ţară îşi conturează o viziune în baza căreia să reorientăm politicile economice. Deocamdată, noi nu avem o coerenţă între politica monetară a BNR şi cea fiscală a Guvernului. Va trebui, de asemenea, să trasăm unele priorităţi, şi eu cred că educaţia şi sănătatea ar fi primele, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în România ultimilor doi-trei ani", ne-a declarat Mircea Coşea, profesor de economie.
El atrage atenţia că va trebui să respectăm şi noi metodologia europeană de calcul pentru deficitul bugetar, în sensul că va trebui să luăm în considerare şi arieratele. Tot de o strategie specială avem nevoie şi pentru a ne face auzită vocea şi în cadrul Politicii Agricole Comune. „Dacă ne-am prezenta ca o ţară care-şi propune să fie eminamente agricolă, în contextul în care miliarde de oameni sunt ameninţaţi de foamete, nu poate să fie o opţiune ruşinoasă", apreciază Costel Olteanu, copreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. El consideră că „prioritatea zero" în acest sens ar fi dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurili agricole, în special a reţelei de irigaţii, a fermelor zootehnice şi a depozitelor destinate desfacerii mărfurilor.
„Ar mai fi nevoie de o recadastrare a terenurilor agricole şi de încurajarea proprietarilor să-şi comaseze terenurile. Dacă ne prezentăm la Bruxelles cu un plan bun de dezvoltare a agriculturii, avem toate şansele să obţinem ceva; dacă nu, vom rămâne în stadiul de acum: suntem a şasea ţară ca potenţial agricol din UE, dar printre ultimele ca nivel al subvenţiilor şi sprijinului pentru fermieri", a conchis liderul patronal.
Atenţie la alianţe!
Consultantul financiar Aurelian Dochia consideră că viitorul buget al Uniunii Europene este rezultatul mai degrabă al lobby-urilor şi alianţelor politice care se ţes în rândurile statelor membre decât al unor strategii, astfel că şi România trebuie să fie atentă la grupurile de interese. „Ne dorim alocări masive de fonduri în agricultură, aici am putea fi susţinuţi de Franţa; vrem să promovăm transferurile dinspre ţările bogate către cele mai puţin favorizate, aici ne putem alia cu Bulgaria sau cu Ungaria; dacă vrem mai mulţi bani pentru infrastructură, ne aliem tot cu vecinii", a exemplificat Aurelian Dochia.
Cum arată viitorul buget şi cum procedează statele membre
Comisia Europeană propune menţinerea cheltuielilor pentru Politica agricolă comună la nivelul celor din actuala perioadă bugetară (2007-2013), adică la 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro, adică 386,9 miliarde de euro în total. În privinţa politicii de coeziune, fondurile propuse de Comisie sunt de 376 de miliarde de euro.
Pentru România, principala veste bună constă în menţinerea la cote ridicate a fondurilor, atât în cadrul Politicii Agricole Comune, cât şi pentru Politica de coeziune. O mare oportunitate pentru România o constituie prioritatea acordată de bugetul comunitar proiectelor de interconectare a infrastructurilor de transport, energie sau comunicaţii.
Pentru a-şi plia mai bine politica economică naţională pe cea comunitară, Polonia a făcut paşi importanţi şi acum construcţia sa bugetară este foarte apropiată de configuraţia bugetului UE. La rândul său, Cehia are o foarte bună cooperare între politica monetară promovată de banca centrală şi cea fiscală promovată de Guvernul de la Praga.
În contextul în care acum „se fac cărţile" pentru construcţia viitorului buget comunitar, fiecare ţară membră luptă cu toate forţele pentru a-şi impune interesele. România lipseşte, deocamdată, din această dispută, dar nu ajunge doar să constatăm absenţa noastră. Ar fi de preferat să şi întreprindem ceva în acest sens, mai ales că timpul începe să ne preseze. „Adevărul" a contactat mai mulţi economişti şi reprezentanţi ai asociaţiilor de afaceri pentru a contura o posibilă poziţie a României în cadrul dezbaterilor privind viitorul buget. Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre opiniile interlocutorilor noştri.
Ne lipseşte viziunea
Cei mai mulţi specialişti sunt de părere că pentru a ne integra în calculele viitorului buget comunitar trebuie să avem o strategie bine pusă la punct, cu obiective prioritare de atins şi cu principii de urmărit. „Abordarea de tip contabil nu mai foloseşte nimănui, trebuie să avem un business-plan după care să reorientăm întreaga politică economică, nu un bilanţ. Fiecare ţară îşi conturează o viziune în baza căreia să reorientăm politicile economice. Deocamdată, noi nu avem o coerenţă între politica monetară a BNR şi cea fiscală a Guvernului. Va trebui, de asemenea, să trasăm unele priorităţi, şi eu cred că educaţia şi sănătatea ar fi primele, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în România ultimilor doi-trei ani", ne-a declarat Mircea Coşea, profesor de economie.
El atrage atenţia că va trebui să respectăm şi noi metodologia europeană de calcul pentru deficitul bugetar, în sensul că va trebui să luăm în considerare şi arieratele. Tot de o strategie specială avem nevoie şi pentru a ne face auzită vocea şi în cadrul Politicii Agricole Comune. „Dacă ne-am prezenta ca o ţară care-şi propune să fie eminamente agricolă, în contextul în care miliarde de oameni sunt ameninţaţi de foamete, nu poate să fie o opţiune ruşinoasă", apreciază Costel Olteanu, copreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. El consideră că „prioritatea zero" în acest sens ar fi dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurili agricole, în special a reţelei de irigaţii, a fermelor zootehnice şi a depozitelor destinate desfacerii mărfurilor.
„Ar mai fi nevoie de o recadastrare a terenurilor agricole şi de încurajarea proprietarilor să-şi comaseze terenurile. Dacă ne prezentăm la Bruxelles cu un plan bun de dezvoltare a agriculturii, avem toate şansele să obţinem ceva; dacă nu, vom rămâne în stadiul de acum: suntem a şasea ţară ca potenţial agricol din UE, dar printre ultimele ca nivel al subvenţiilor şi sprijinului pentru fermieri", a conchis liderul patronal.
Atenţie la alianţe!
Consultantul financiar Aurelian Dochia consideră că viitorul buget al Uniunii Europene este rezultatul mai degrabă al lobby-urilor şi alianţelor politice care se ţes în rândurile statelor membre decât al unor strategii, astfel că şi România trebuie să fie atentă la grupurile de interese. „Ne dorim alocări masive de fonduri în agricultură, aici am putea fi susţinuţi de Franţa; vrem să promovăm transferurile dinspre ţările bogate către cele mai puţin favorizate, aici ne putem alia cu Bulgaria sau cu Ungaria; dacă vrem mai mulţi bani pentru infrastructură, ne aliem tot cu vecinii", a exemplificat Aurelian Dochia.
Cum arată viitorul buget şi cum procedează statele membre
Comisia Europeană propune menţinerea cheltuielilor pentru Politica agricolă comună la nivelul celor din actuala perioadă bugetară (2007-2013), adică la 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro, adică 386,9 miliarde de euro în total. În privinţa politicii de coeziune, fondurile propuse de Comisie sunt de 376 de miliarde de euro.
Pentru România, principala veste bună constă în menţinerea la cote ridicate a fondurilor, atât în cadrul Politicii Agricole Comune, cât şi pentru Politica de coeziune. O mare oportunitate pentru România o constituie prioritatea acordată de bugetul comunitar proiectelor de interconectare a infrastructurilor de transport, energie sau comunicaţii.
Pentru a-şi plia mai bine politica economică naţională pe cea comunitară, Polonia a făcut paşi importanţi şi acum construcţia sa bugetară este foarte apropiată de configuraţia bugetului UE. La rândul său, Cehia are o foarte bună cooperare între politica monetară promovată de banca centrală şi cea fiscală promovată de Guvernul de la Praga.
marți, 26 iulie 2011
Creditorii privaţi nu contribuie la reducerea datoriei Greciei dacă FMI nu-i acordă un nou împrumut
Institutul Financiar Internaţional (IIF), care a lansat joi o ofertă a creditorilor privaţi pentru a reduce datoria Greciei, a avertizat luni că această ofertă nu va fi pusă în aplicare fără un nou împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) acordat Atenei, informează AFP.
În cursul prezentării ofertei sale joi, IIF indicase că acest nou împrumut al FMI, înlocuindu-l pe cel de 30 de miliarde de euro acordat în mai 2010, face parte din condiţii.
"Dacă FMI nu mai dă bani Greciei, nu numai oferta noastră nu va mai fi validă, ci nici planul Marshall european şi programul FMI pentru Grecia nu vor mai fi", a afirmat directorul general al IIF, Charles Dallara, într-o întâlnire cu presa la Washington.
În cursul prezentării ofertei sale joi, IIF indicase că acest nou împrumut al FMI, înlocuindu-l pe cel de 30 de miliarde de euro acordat în mai 2010, face parte din condiţii.
"Dacă FMI nu mai dă bani Greciei, nu numai oferta noastră nu va mai fi validă, ci nici planul Marshall european şi programul FMI pentru Grecia nu vor mai fi", a afirmat directorul general al IIF, Charles Dallara, într-o întâlnire cu presa la Washington.
Fondurile americane cer SIF-urilor listarea BCR
Fondurile de investiţii au cerut celor cinci SIF-uri să convoace AGA prin care Consiliile de Administraţie ale SIF-urilor să fie împuternicite să transmită o solicitare către grupul austriac Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR cu 69,4% din acţiuni, în vederea iniţierii procedurilor de admitere la tranzacţionare a BCR şi de a vota pozitiv listarea în cadrul unei AGA la BCR. Cele cinci SIF-uri deţin 30,1% din capitalul BCR, cea mai mare bancă din sistem.
Fondurile americane de investiţii Firebird au cerut în calitate de acţionari celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare (SIF-uri) convocarea AGA pentru mandatarea conducerilor să iniţieze demersurile de listare a BCR.
"Considerăm că admiterea la tranzacţionare a acţiunilor BCR pe piaţa reglementată operată de BVB reprezintă cea mai adecvată soluţie pentru protejarea intereselor economice ale tuturor celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare", susţin reprezentanţii fondurilor americane de investiţii Firebird.
Fondurile americane de investiţii Firebird au cerut în calitate de acţionari celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare (SIF-uri) convocarea AGA pentru mandatarea conducerilor să iniţieze demersurile de listare a BCR.
"Considerăm că admiterea la tranzacţionare a acţiunilor BCR pe piaţa reglementată operată de BVB reprezintă cea mai adecvată soluţie pentru protejarea intereselor economice ale tuturor celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare", susţin reprezentanţii fondurilor americane de investiţii Firebird.
Cine este omul "bine văzut la Bruxelles" care va coordona ministerul fondurilor UE?
Preşedintele Traian Băsescu "ştie", dar păstrează tăcerea. În interviul de luni seară de la postul public de televiziune şeful statului a declarat că a convenit deja cu premierul numele viitorului ministru al fondurilor UE. Ministerul va fi înfiinaţat imediat după întoarcerea Palmentului din vacanţă pentru că Legislativul trebuie să-şi dea acordul asupra schimbării structurii Executivului. Premierul Emil Boc nu-şi pune problema majorităţii parlamentare ce trebuie să o întrunească tabăra guvernamentală pentru schimbarea configuraţiei Guvernului - a spus-o astăzi -, dar nu dă nici el numele viitorului ministru.
Iar preşedintele anunţă profilul celui pe care l-a ales deja: un om credibil la Bruxelles.
Situaţia seamănă cu cea de la finele lui 2006 când România căuta un candidat pentru fotoliul de comisar eruopean, primul din partea României. Şi atunci fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu "ştia" cine va fi viitorul comisar cu mult înainte de a-i face public numele. După ce l-a anunţat, Varujan Vosganian nu a rezistat în poziţia de candidat la fotoliul de comisar decât câteva zile şi a fost retras la cererea lui şefului Comisiei Europene Durao Barroso cu largul concurs al preşedintelui Traian Băsescu care s-a opus acestei numiri. Aşa a ajuns Leonard Orban comisar european, primul din partea României.
Câţi oameni din anturajul premierului şi al preşedintelui sunt "credibili" la Bruxelles?
Unul este deja comisar european - Dacian Cioloş. Un altul, Mihai Dumitru, s-a întors la Comisia Europeană după ce acum aproape un an a fost schimbat din poziţia de ministru al agriculturii. Şi încă unul este acum consilier prezidenţial după ce a fost comisar european, Leonard Orban. Mai sunt şi alţii bine văzuţi la Bruxelles şi cu profil tehnocratic? Sigur: fostul negociator - şef (PSD) Vasile Puşcaş căruia, la momentul preluării guvernării, în 2005, Băsescu i-a făcut oferta de a rămâne în Guvern. Cu timpul, Puşcaş s-a îndepărtat de PSD, este acum profesor la Cluj şi consilieză Banca Transilvania în atragerea de fonduri europene. Numele fostului ministru al muncii Marian Sârbu a fost şi el vehiculat în această galerie, dar nimeni nu s-a referit la experianţa sa pe această zonă pentru că ea nu este extrem de solidă.
De mulţi ani "tehnica" partidelor la guvernare este de a pune lumea în faţa faptului împlinit, fără dezbateri publice - fie că este vorba despre o numire, o restructurare, tăieri de salariii sau majorări de TVA.
Dar în spatele tăcerii se pot ascunde şi indecizii. Spui că ştii, dar nu spui, când de fapt nu spui pentru că nu ştii nimic.
Iar preşedintele anunţă profilul celui pe care l-a ales deja: un om credibil la Bruxelles.
Situaţia seamănă cu cea de la finele lui 2006 când România căuta un candidat pentru fotoliul de comisar eruopean, primul din partea României. Şi atunci fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu "ştia" cine va fi viitorul comisar cu mult înainte de a-i face public numele. După ce l-a anunţat, Varujan Vosganian nu a rezistat în poziţia de candidat la fotoliul de comisar decât câteva zile şi a fost retras la cererea lui şefului Comisiei Europene Durao Barroso cu largul concurs al preşedintelui Traian Băsescu care s-a opus acestei numiri. Aşa a ajuns Leonard Orban comisar european, primul din partea României.
Câţi oameni din anturajul premierului şi al preşedintelui sunt "credibili" la Bruxelles?
Unul este deja comisar european - Dacian Cioloş. Un altul, Mihai Dumitru, s-a întors la Comisia Europeană după ce acum aproape un an a fost schimbat din poziţia de ministru al agriculturii. Şi încă unul este acum consilier prezidenţial după ce a fost comisar european, Leonard Orban. Mai sunt şi alţii bine văzuţi la Bruxelles şi cu profil tehnocratic? Sigur: fostul negociator - şef (PSD) Vasile Puşcaş căruia, la momentul preluării guvernării, în 2005, Băsescu i-a făcut oferta de a rămâne în Guvern. Cu timpul, Puşcaş s-a îndepărtat de PSD, este acum profesor la Cluj şi consilieză Banca Transilvania în atragerea de fonduri europene. Numele fostului ministru al muncii Marian Sârbu a fost şi el vehiculat în această galerie, dar nimeni nu s-a referit la experianţa sa pe această zonă pentru că ea nu este extrem de solidă.
De mulţi ani "tehnica" partidelor la guvernare este de a pune lumea în faţa faptului împlinit, fără dezbateri publice - fie că este vorba despre o numire, o restructurare, tăieri de salariii sau majorări de TVA.
Dar în spatele tăcerii se pot ascunde şi indecizii. Spui că ştii, dar nu spui, când de fapt nu spui pentru că nu ştii nimic.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)