Analiştii financiari nu cred că aprecierea francului elveţian poate fi stopată şi nu recomandă vânzarea francilor, susţine Cristian Cochintu, analist financiar la Admiral Markets.
'Francul s-a depreciat cu 15% faţă de euro în doar câteva zile, după intervenţiile directe şi de politică monetară ale Băncii Centrale, dar mai ales după zvonurile unei ancorări la euro, după ce în trecut, prin legislaţie, francul a fost legat de aur. Investitorii s-au temut pentru prima oară în ultimii ani de un posibil val de depreciere a celei mai stabile valute, însă Banca Centrală a anunţat astăzi doar măsuri clasice de stopare a aprecierii, dezamăgind piaţa şi readucând interesul la cumpărare. Speculatorii se bazează pe istorie, cunoscut fiind faptul că intervenţiile, oricât de consistente ar fi, nu pot stopa trendul pieţei, majoritatea eşuând cu pierderi imense din partea Bancilor Centrale', se arată într-un comunicat al Admiral Markets.
Legarea francului de euro este extrem de dificilă, atât din punct de vedere politic cât şi legislativ, menţinerea în afara zonei euro fiind o decizie democratică. De la izbucnirea crizei, nu mai puţin de 25% din economiile grecilor s-au transferat în bănci străine, în special în franci, iar în ciuda suportului politic necondiţionat de a stopa aprecierea, expertul băncii americane în piaţa Forex nu recomandă cumpărarea de euro în dauna francilor.
Specialiştii în piaţa valutară ai marilor bănci americane, precum Merryl Lynch, consideră nesustenabilă ideea lansată de oficialii elveţieni, ce va rămâne la stadiul de zvon.
Analiştii Admiral Markets consideră că actualele cotaţii ale francului sunt atractive în special pentru traderi (speculatori în piaţa valutară) pe termen scurt şi mediu. Cum bursele internaţionale îşi vor continua cel mai probabil declinul, francul, yenul şi dolarul vor fi atractive, alături de aur.
joi, 18 august 2011
marți, 16 august 2011
Banca Mondială: Preţurile aproape record ale alimentelor pun în pericol viaţa celor mai săraci
Preţurile aproape record la alimente şi volatilitatea pe piaţa materiilor prime fac ca cei mai săraci oameni ai lumii să trăiască la limita supravieţuirii, a avertizat ieri Banca Mondială, potrivit AFP.
Conform celui mai recent raport al Băncii privind costul alimentelor, preţurile acestora sunt acum aproape de nivelul record din 2008.
Pe parcursul ultimelor trei luni, 29.000 de copii sub cinci ani au murit în Somalia şi 600.000 de copii din regiune riscă să moară de foame, criza alimentară ameninţând viaţa a mai mult de 12 de milioane de oameni, a mai spus Banca Mondială.
Preţurile produselor alimentare la nivel mondial au fost în luna iulie cu 33% mai mari decât acum un an, în timp ce preţul petrolului a crescut cu 45%, scumpind îngrăşămintele, arată ultimul raport trimestrial al Băncii Mondiale.
"Preţurile ridicate la produsele alimentare care persistă şi scăderea stocurilor de produse alimentare indică faptul că suntem încă în zonă de pericol, categoriile de oameni vulnerabili putând tot mai puţin să facă faţă situaţiei,"a spus preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick.
Conform celui mai recent raport al Băncii privind costul alimentelor, preţurile acestora sunt acum aproape de nivelul record din 2008.
Pe parcursul ultimelor trei luni, 29.000 de copii sub cinci ani au murit în Somalia şi 600.000 de copii din regiune riscă să moară de foame, criza alimentară ameninţând viaţa a mai mult de 12 de milioane de oameni, a mai spus Banca Mondială.
Preţurile produselor alimentare la nivel mondial au fost în luna iulie cu 33% mai mari decât acum un an, în timp ce preţul petrolului a crescut cu 45%, scumpind îngrăşămintele, arată ultimul raport trimestrial al Băncii Mondiale.
"Preţurile ridicate la produsele alimentare care persistă şi scăderea stocurilor de produse alimentare indică faptul că suntem încă în zonă de pericol, categoriile de oameni vulnerabili putând tot mai puţin să facă faţă situaţiei,"a spus preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick.
duminică, 7 august 2011
Inscrietiva si voi e foarte interesant!!!!!
Jucati, descoperiti si plecati intr-o excursie sau dece nu sa aveti parte de 2 bilete de avion.
http://calatoriavirtuala.travel.descopera.ro/motanu92 intrati pe acest link dupa ce il copiati brawser-ul dumneavoastra.Multa sanatate si bafta!!!
http://calatoriavirtuala.travel.descopera.ro/motanu92 intrati pe acest link dupa ce il copiati brawser-ul dumneavoastra.Multa sanatate si bafta!!!
Reducerea ratingului SUA are semnificatii simbolice, dar puţine implicatii financiare clare
Decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul SUA de la nivelul maxim, "AAA", pentru prima data în istorie este încărcată cu semnificaţii simbolice, dar aduce puţine implicaţii financiare clare, scrie The New York Times (NYT).
S&P a redus vineri seara ratingul de top al SUA cu o treaptă, la "AA+". Agenţia notează, într-un comunicat, că "distanţa dintre partidele politice din SUA" a redus încrederea în capacitatea guvernului de administra finanţele publice.
"Decizia reflectă opinia noastră că eficacitatea, stabilitatea şi predictibilitatea procesului decizional din SUA şi ale instituţiilor politice au slăbit într-o perioadă fiscală şi economică dificilă", arată S&P.
Administraţia Obama a reacţionat cu indignare, notând că S&P a făcut o greşeală matematică semnificativă, supraevaluând datoria federală cu circa 2.000 miliarde de dolari.
"O judecată bazată pe o eroare de 2.000 de miliarde de dolari vorbeşte de la sine", a declarat un reprezentant al Trezoreriei SUA.
Reducerea ratingului ar putea determina investitorii să ceară dobânzi mai mari de la guvernul american şi alte entităţi din SUA care caută împrumuturi, crescând costurile de credit pentru autorităţi, companii şi populaţie.
Mulţi analişti au arătat însă că impactul deciziei ar putea fi unul modest, parţial şi pentru că celelalte două mari agenţii de rating, Moody’s şi Fitch, au decis să nu reducă, cel puţin momentan, ratingul guvernului american.
Anunţul S&P a venit după închiderea pieţelor financiare înainte de weekend şi nu pare că au avut loc turbulenţe majore în urma evenimentului, notează NYT.
Un reprezentant al Rezervei Federale a declarat că decizia nu va afecta capacitatea băncilor de a se împrumuta cu titluri de trezorerie drept colateral, comentariu care ar putea da tonul, luni, la reacţia pieţelor.
S&P a pregătit anterior investitorii pentru reducerea ratingului SUA, prin mai multe avertismente transmise în acest an privind divergenţele de pe scena politică pe problema plafonului datoriei de stat şi adoptării unui plan pe termen lung de reducere a deficitului bugetar cu cel puţin 4.000 miliarde de dolari în următorii 10 ani.
Agenţia a notificat vineri Trezoreria că intenţionează să reducă ratingul SUA dupa închiderea pieţelor, transmiţând ministerului anunţul în avans, conform procedurilor normale într-o astfel de situaţie.
Un oficial al Trezoreriei a observat eroarea de 2.000 de miliarde de dolari în mai puţin de o oră, potrivit unei surse oficiale. Apoi, Trezoreria a explicat S&P această problemă, iar după circa o oră agenţia a admis eroarea, dar nu a indicat ce urmează să facă, a continuat sursa. După câteva ore, S&P a transmis un comunicat revizuit, incluzând cifrele corectate fără a modifica decizia de rating.
Într-un comunicat transmis ulterior, Standard & Poor’s arată că diferenţa poate fi atribuită modificării unor estimări din metodologie, dar nu afectează cu nimic decizia de rating.
Agenţiile de rating încearcă să-şi recâştige credibilitatea după erori care au contribuit la declanşarea crizei financiare mondiale.
O comisie din Congresul SUA a calificat agenţiile drept "rotiţe esenţiale în mecanismul distrugerii financiare", acuzând metodele de evaluare exagerat de optimiste, care le-au determinat să acorde ratinguri de top unor instrumente financiare complexe, bazate pe pachete de credite ipotecare, care s-au prăbuşit ulterior declanşând criza.
Investitorii consideră că titlurile de Trezorerie emise de SUA sunt printre cele mai sigure investiţii din lume. Randamentele titlurilor au crescut înainte de acordul de marţi din Congres, din cauza temerilor privind default-ul şi reducerea ratingului, dar au scăzut puternic după adoptarea legislaţiei. Pieţele au vărsat sume uriaşe de bani pe piaţa titlurilor de Trezorerie americane, încercând să se adăpostească de căderea abruptă a burselor şi de criza datoriilor de stat din Europa.
Vineri însă preţul titlurilor de Trezorerie pe piaţa secundară a scăzut puternic în urma unor vânzări masive, iar randamentele au crescut.
Statele Unite şi-au păstrat ratingul de top timp de 70 de ani. S&P a atribuit pentru prima data SUA ratingul AAA în 1941. Ratingul a fost susţinut în mare măsura şi de rolul dolarului ca principală monedă de rezerva valutară la nivel mondial.
"Ceea ce s-a schimbat este blocajul politic", spune şeful diviziei de ratingul de ţară a S&P, David Beers.
Experţii consideră că urmările deciziei vor fi modeste.
Guvernul SUA plăteşte 250 miliarde de dolari pe an ca dobânzi la datoria de stat, deci chiar şi o creştere modestă a ratelor ar putea umfla aceste costuri cu zeci de miliarde de dolari.
În plus, S&P ar putea reduce ratingurile altor entităţi sprijinite de guvern, precum creditorii ipotecari Fannie Mae şi Freddie Mac, crescând dobânzile pentru împrumuturile populaţiei.
Totuşi, pentru că titlurile de Trezorerie au fost considerate întotdeauna active perfect sigure, multe reguli care interzic instituţiilor financiare să investească în instrumente riscante sunt scrise ca şi cum posibilitatea unui rating sub "AAA" al obligaţiunilor guvernamentale americane este inexistentă.
Spre exemplu, reglementările din sectorul bancar acordă un statut special titlurilor de Trezorerie, care nu depinde de ratingul acestora.
În plus, reducerea ratingului titlurilor pe termen lung nu afectează împrumuturile pe termen scurt ale SUA, una dintre principalele investiţii ale fondurilor mutuale.
Rezerva Federală a reconfirmat acest statut în îndrumările transmise vineri noapte băncilor.
Unele fonduri de investiţii tratează de asemenea titlurile de Trezorerie drept o categorie separată de active, pentru a nu fi nevoite să le vândă dacă pierd ratingul "AAA".
Cu alte cuvinte, aproape nimeni nu se va simţi descurajat de la a investi in titlurile emise de guvernul federal american, conchide NYT.
S&P a redus vineri seara ratingul de top al SUA cu o treaptă, la "AA+". Agenţia notează, într-un comunicat, că "distanţa dintre partidele politice din SUA" a redus încrederea în capacitatea guvernului de administra finanţele publice.
"Decizia reflectă opinia noastră că eficacitatea, stabilitatea şi predictibilitatea procesului decizional din SUA şi ale instituţiilor politice au slăbit într-o perioadă fiscală şi economică dificilă", arată S&P.
Administraţia Obama a reacţionat cu indignare, notând că S&P a făcut o greşeală matematică semnificativă, supraevaluând datoria federală cu circa 2.000 miliarde de dolari.
"O judecată bazată pe o eroare de 2.000 de miliarde de dolari vorbeşte de la sine", a declarat un reprezentant al Trezoreriei SUA.
Reducerea ratingului ar putea determina investitorii să ceară dobânzi mai mari de la guvernul american şi alte entităţi din SUA care caută împrumuturi, crescând costurile de credit pentru autorităţi, companii şi populaţie.
Mulţi analişti au arătat însă că impactul deciziei ar putea fi unul modest, parţial şi pentru că celelalte două mari agenţii de rating, Moody’s şi Fitch, au decis să nu reducă, cel puţin momentan, ratingul guvernului american.
Anunţul S&P a venit după închiderea pieţelor financiare înainte de weekend şi nu pare că au avut loc turbulenţe majore în urma evenimentului, notează NYT.
Un reprezentant al Rezervei Federale a declarat că decizia nu va afecta capacitatea băncilor de a se împrumuta cu titluri de trezorerie drept colateral, comentariu care ar putea da tonul, luni, la reacţia pieţelor.
S&P a pregătit anterior investitorii pentru reducerea ratingului SUA, prin mai multe avertismente transmise în acest an privind divergenţele de pe scena politică pe problema plafonului datoriei de stat şi adoptării unui plan pe termen lung de reducere a deficitului bugetar cu cel puţin 4.000 miliarde de dolari în următorii 10 ani.
Agenţia a notificat vineri Trezoreria că intenţionează să reducă ratingul SUA dupa închiderea pieţelor, transmiţând ministerului anunţul în avans, conform procedurilor normale într-o astfel de situaţie.
Un oficial al Trezoreriei a observat eroarea de 2.000 de miliarde de dolari în mai puţin de o oră, potrivit unei surse oficiale. Apoi, Trezoreria a explicat S&P această problemă, iar după circa o oră agenţia a admis eroarea, dar nu a indicat ce urmează să facă, a continuat sursa. După câteva ore, S&P a transmis un comunicat revizuit, incluzând cifrele corectate fără a modifica decizia de rating.
Într-un comunicat transmis ulterior, Standard & Poor’s arată că diferenţa poate fi atribuită modificării unor estimări din metodologie, dar nu afectează cu nimic decizia de rating.
Agenţiile de rating încearcă să-şi recâştige credibilitatea după erori care au contribuit la declanşarea crizei financiare mondiale.
O comisie din Congresul SUA a calificat agenţiile drept "rotiţe esenţiale în mecanismul distrugerii financiare", acuzând metodele de evaluare exagerat de optimiste, care le-au determinat să acorde ratinguri de top unor instrumente financiare complexe, bazate pe pachete de credite ipotecare, care s-au prăbuşit ulterior declanşând criza.
Investitorii consideră că titlurile de Trezorerie emise de SUA sunt printre cele mai sigure investiţii din lume. Randamentele titlurilor au crescut înainte de acordul de marţi din Congres, din cauza temerilor privind default-ul şi reducerea ratingului, dar au scăzut puternic după adoptarea legislaţiei. Pieţele au vărsat sume uriaşe de bani pe piaţa titlurilor de Trezorerie americane, încercând să se adăpostească de căderea abruptă a burselor şi de criza datoriilor de stat din Europa.
Vineri însă preţul titlurilor de Trezorerie pe piaţa secundară a scăzut puternic în urma unor vânzări masive, iar randamentele au crescut.
Statele Unite şi-au păstrat ratingul de top timp de 70 de ani. S&P a atribuit pentru prima data SUA ratingul AAA în 1941. Ratingul a fost susţinut în mare măsura şi de rolul dolarului ca principală monedă de rezerva valutară la nivel mondial.
"Ceea ce s-a schimbat este blocajul politic", spune şeful diviziei de ratingul de ţară a S&P, David Beers.
Experţii consideră că urmările deciziei vor fi modeste.
Guvernul SUA plăteşte 250 miliarde de dolari pe an ca dobânzi la datoria de stat, deci chiar şi o creştere modestă a ratelor ar putea umfla aceste costuri cu zeci de miliarde de dolari.
În plus, S&P ar putea reduce ratingurile altor entităţi sprijinite de guvern, precum creditorii ipotecari Fannie Mae şi Freddie Mac, crescând dobânzile pentru împrumuturile populaţiei.
Totuşi, pentru că titlurile de Trezorerie au fost considerate întotdeauna active perfect sigure, multe reguli care interzic instituţiilor financiare să investească în instrumente riscante sunt scrise ca şi cum posibilitatea unui rating sub "AAA" al obligaţiunilor guvernamentale americane este inexistentă.
Spre exemplu, reglementările din sectorul bancar acordă un statut special titlurilor de Trezorerie, care nu depinde de ratingul acestora.
În plus, reducerea ratingului titlurilor pe termen lung nu afectează împrumuturile pe termen scurt ale SUA, una dintre principalele investiţii ale fondurilor mutuale.
Rezerva Federală a reconfirmat acest statut în îndrumările transmise vineri noapte băncilor.
Unele fonduri de investiţii tratează de asemenea titlurile de Trezorerie drept o categorie separată de active, pentru a nu fi nevoite să le vândă dacă pierd ratingul "AAA".
Cu alte cuvinte, aproape nimeni nu se va simţi descurajat de la a investi in titlurile emise de guvernul federal american, conchide NYT.
Şeful asociaţiei bancherilor: Sistemul bancar românesc nu are de ce să fie afectat. Noi să ne rugăm să nu se strice recolta din agricultură
Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor afirmă că această nouă fază a crizei mondiale ne găseşte într-o situaţie mult mai favroabilă decât în 2008.
"În mod normal n-ar trebui să se răsfrângă asupra noastră cu un impact semnificativ dacă nu cumva agenţiile de rating vor face iarăşi judecăţi din birou. Sistemul bancar românesc nu are o expunere pe titluri americane aşa cum au alte bănci europene. Într-adevăr există în portofoliul Băncii Naţionale o serie de titluri ale Trezoreriei Americane, dar BNR nu le comercializează ci sunt ţinute cu scop de investiţii pe o perioadă mai lungă de 3 ani.
Graţian Gheţea afirmă ca nu are mare încredere în agenţiile de rating. "Vedeţi că Italia contestă foarte puternic ce fac agenţiile de rating. În general ştiu că are o importanţă foarte mare, dar nu poţi avea sută la sută încredere în ceea ce afirmă aceştia, pentru că uneori cifrele sau datele din statistici nu corespund cu realitatea.
Gheţea dă ca exemplu retorgradarea României în 1997, câmd a venit criza asiatică, cu toate că economia românească nu avea expunere pe această zonă iar în 1998 a urma criza rusească, cu care România în acel moment avea legături comerciale mult mai slabe decât înainte de 1989, şi totui agenţiile de rating au scăzut nota României.
Ce impact poate avea această criză asupra sistemul bancar din România?
"Nu vedem un efect asupra sistemului bancar, în momentul de faţă băncile românesşti nu au expunere pe titlurile americane pentru trading".
Gheţea afirmă că România trebuie să se preocupe mai mult să nu se strice recolta
"Recolta din agricultură o să fie foarte bună anul acesta dacă vremea ne va ajuta. Dacă avem recoltă bună, avem şi exporturi şi se mai rezolvă situaţia. Întreprinzătorii isteţi mai atrag fonduri de la Uniunea Europeană, mai fac ferme, abatoare, o canalizare într-o comună. Aici trebuie să ne concentrăm noi. Au alţii problemele astea cu ratingul."
Poreşedintele CEC mai afirmă că economia americană este prea puternică pentru a fi destabilizată de această scădere a ratingului şi nimeni nu are interesul să se prăbuşească cea mai mare economie a lumii. "Se vor găsi soluţii ca si acum trei ani, când Rezerva Federală a intervenit pentru calmarea pieţelor.
"În mod normal n-ar trebui să se răsfrângă asupra noastră cu un impact semnificativ dacă nu cumva agenţiile de rating vor face iarăşi judecăţi din birou. Sistemul bancar românesc nu are o expunere pe titluri americane aşa cum au alte bănci europene. Într-adevăr există în portofoliul Băncii Naţionale o serie de titluri ale Trezoreriei Americane, dar BNR nu le comercializează ci sunt ţinute cu scop de investiţii pe o perioadă mai lungă de 3 ani.
Graţian Gheţea afirmă ca nu are mare încredere în agenţiile de rating. "Vedeţi că Italia contestă foarte puternic ce fac agenţiile de rating. În general ştiu că are o importanţă foarte mare, dar nu poţi avea sută la sută încredere în ceea ce afirmă aceştia, pentru că uneori cifrele sau datele din statistici nu corespund cu realitatea.
Gheţea dă ca exemplu retorgradarea României în 1997, câmd a venit criza asiatică, cu toate că economia românească nu avea expunere pe această zonă iar în 1998 a urma criza rusească, cu care România în acel moment avea legături comerciale mult mai slabe decât înainte de 1989, şi totui agenţiile de rating au scăzut nota României.
Ce impact poate avea această criză asupra sistemul bancar din România?
"Nu vedem un efect asupra sistemului bancar, în momentul de faţă băncile românesşti nu au expunere pe titlurile americane pentru trading".
Gheţea afirmă că România trebuie să se preocupe mai mult să nu se strice recolta
"Recolta din agricultură o să fie foarte bună anul acesta dacă vremea ne va ajuta. Dacă avem recoltă bună, avem şi exporturi şi se mai rezolvă situaţia. Întreprinzătorii isteţi mai atrag fonduri de la Uniunea Europeană, mai fac ferme, abatoare, o canalizare într-o comună. Aici trebuie să ne concentrăm noi. Au alţii problemele astea cu ratingul."
Poreşedintele CEC mai afirmă că economia americană este prea puternică pentru a fi destabilizată de această scădere a ratingului şi nimeni nu are interesul să se prăbuşească cea mai mare economie a lumii. "Se vor găsi soluţii ca si acum trei ani, când Rezerva Federală a intervenit pentru calmarea pieţelor.
vineri, 5 august 2011
Pirateria software în vizorul poliţiei. Feriți-vă de torrente şi file sharing
Business Software Alliance anunţă daune de sute de mii de euro produse doar în ultimele 9 luni de persoane juridice şi fizice ce au comercializat programe pentru calculator nelicenţiate.
În 17 asemenea cazuri, ca urmare a probatoriului administrat, instanţele judecătoreşti penale au decis ca persoanele implicate să despăgubească titularii de drepturi de autor cărora li s-au adus prejudicii cu peste 440.000 euro şi în plus au primit şi condamnări la amendă sau închisoare cu suspendare de până la 3 ani.
Business Software Alliance împreună cu ofiţerii şi procurorii specializaţi în materia drepturilor de proprietate intelectuală au investigat, în ultimele 9 luni, peste 40 de cazuri de distribuţie neautorizată de programe pentru calculator, atât de societăţi comerciale, cât şi de persoane fizice.
Conform legislaţiei în vigoare, activitatea de distribuire de programe pentru calculator pirat/nelicenţiate reprezintă infracţiune, fiind prevazută de art. 139 alin. 2,3 şi 5 din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată, şi se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare de la 1 la 12 ani.
În plus, conform reglementărilor în vigoare din octombrie 2006, societăţile comerciale răspund penal, pedeapsa prevăzută în general de legislaţia penală fiind amenda penală de la 5.000 lei la 600.000 lei, la care se pot adăuga una sau mai multe pedepse complementare (dizolvarea societăţii, suspendarea totală sau parţială a activităţii, închiderea unor puncte de lucru, interdicţia temporară de a mai participa la proceduri de achiziţii publice, difuzarea hotărârii de condamnare).
În afara răspunderii penale, persoanele fizice şi juridice răspund civil, trebuind să plătească despăgubiri titularilor drepturilor de autor încălcate, care se pot ridica la triplul valorii software-ului cu privire la care s-au încălcat drepturile de autor.
În 17 asemenea cazuri, ca urmare a probatoriului administrat, instanţele judecătoreşti penale au decis ca persoanele implicate să despăgubească titularii de drepturi de autor cărora li s-au adus prejudicii cu peste 440.000 euro şi în plus au primit şi condamnări la amendă sau închisoare cu suspendare de până la 3 ani.
Business Software Alliance împreună cu ofiţerii şi procurorii specializaţi în materia drepturilor de proprietate intelectuală au investigat, în ultimele 9 luni, peste 40 de cazuri de distribuţie neautorizată de programe pentru calculator, atât de societăţi comerciale, cât şi de persoane fizice.
Conform legislaţiei în vigoare, activitatea de distribuire de programe pentru calculator pirat/nelicenţiate reprezintă infracţiune, fiind prevazută de art. 139 alin. 2,3 şi 5 din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată, şi se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare de la 1 la 12 ani.
În plus, conform reglementărilor în vigoare din octombrie 2006, societăţile comerciale răspund penal, pedeapsa prevăzută în general de legislaţia penală fiind amenda penală de la 5.000 lei la 600.000 lei, la care se pot adăuga una sau mai multe pedepse complementare (dizolvarea societăţii, suspendarea totală sau parţială a activităţii, închiderea unor puncte de lucru, interdicţia temporară de a mai participa la proceduri de achiziţii publice, difuzarea hotărârii de condamnare).
În afara răspunderii penale, persoanele fizice şi juridice răspund civil, trebuind să plătească despăgubiri titularilor drepturilor de autor încălcate, care se pot ridica la triplul valorii software-ului cu privire la care s-au încălcat drepturile de autor.
UniCredit Ţiriac Bank: Profitul net la şase luni a scăzut cu 36,6%
UniCredit Ţiriac Bank a înregistrat un profit net de 94 milioane lei (22,6 milioane euro) în primul semestru din 2011, potrivit standardelor de raportare financiară internaţionale (IFRS), în scădere cu 36,6% faţă de primele şase luni din 2010, se arată într-un comunicat al băncii.
Profitul net potrivit standardelor de contabilitate locale (RAS) a fost de 124 milioane lei (29,8 milioane euro) în primul semestru din 2011.
"Veniturile băncii au însumat 600 milioane lei (144 milioane euro) în primul semestru, în coborâre cu 8,7% faţă de primele şase luni din 2010. Veniturile afişate în trimestrul II au urcat cu 12,5% faţă de primele trei luni ale acestui an. Veniturile nete din alte surse decât dobânzile (precum comisioanele şi operaţiunile de piaţă) au crescut cu 19,4% în primul semestru din 2011 faţă de intervalul similar al anului trecut, în timp ce veniturile nete din dobânzi au coborât cu 19,4%, influenţate de abordarea conservatoare pe care UniCredit Ţiriac Bank a avut-o în privinţa înregistrării acestora", se spune în comunicat.
Cheltuielile operaţionale au crescut cu 5% în prima jumătate a acestui an faţă de perioada asemănătoare din 2010, pe fondul modificărilor legislative şi accelerării inflaţiei. Raportul între costuri şi venituri s-a plasat la 49,9%. Rata solvabilităţii a fost de 12,4% potrivit RAS.
Costul anualizat al riscului a coborât de la 210 puncte de bază cu un an în urmă la 195 puncte de bază, iar ponderea provizioanelor în totalul portofoliului de credite a fost de 6,2% conform IFRS.
Volumul activelor băncii s-a situat la 20,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro) la finalul lui iunie 2011, aproape de nivelul de la finalul anului 2010 - de 20,8 miliarde lei (4,85 miliarde euro) - şi în urcare cu 7,9% faţă de 31 martie 2011. Valoarea creditelor din bilanţ a avansat cu 7,7% faţă de 30 iunie 2010, până la 14,4 miliarde lei (3,4 miliarde euro), rata de creştere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clienţilor au ajuns la 9 miliarde lei (2,1 miliarde euro), cu 4,65% peste nivelul înregistrat la finalul primului trimestru al acestui an.
Activele totale consolidate ale UniCredit Ţiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation şi UniCredit Consumer Financing s-au plasat la 23,7 miliarde lei (5,6 miliarde euro) la finalul lunii iunie 2011. Profitul net consolidat al celor trei entităţi a fost de 90,4 milioane lei în primele şase luni ale anului, iar capitalul social s-a plasat la 2,5 miliarde lei (590 milioane euro).
"Vedem semnale pozitive în economie şi în piaţa bancară, iar acestea se reflectă şi în evoluţia bilanţului nostru şi în rezultatele băncii. Am reluat creşterea portofoliului de credite şi am trecut deja de nivelul de vârf al împrumuturilor neperformante. Deşi redresarea economică se derulează lent, suntem optimişti în privinţa oportunităţilor de afaceri pe termen mai lung şi continuăm să investim activ în infrastructura băncii, în sisteme şi în angajaţi. O altă veste bună este creşterea ratingului băncii de către Fitch, până la BBB+, în concordanţă cu îmbunătăţirea ratingului suveran", a declarat Rasvan Radu, CEO UniCredit Tiriac Bank.
UniCredit Ţiriac Bank face parte din reţeaua UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală si de Est şi unul dintre cele mai mari din Europa. UniCredit Ţiriac Bank are 544.000 clienţi şi 235 de sucursale. În România, grupul oferă o gamă largă de produse specializate si servicii si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CA-IB Securities Romania, UniCredit CAIB Romania, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) şi UniCredit Business Partner.
Profitul net potrivit standardelor de contabilitate locale (RAS) a fost de 124 milioane lei (29,8 milioane euro) în primul semestru din 2011.
"Veniturile băncii au însumat 600 milioane lei (144 milioane euro) în primul semestru, în coborâre cu 8,7% faţă de primele şase luni din 2010. Veniturile afişate în trimestrul II au urcat cu 12,5% faţă de primele trei luni ale acestui an. Veniturile nete din alte surse decât dobânzile (precum comisioanele şi operaţiunile de piaţă) au crescut cu 19,4% în primul semestru din 2011 faţă de intervalul similar al anului trecut, în timp ce veniturile nete din dobânzi au coborât cu 19,4%, influenţate de abordarea conservatoare pe care UniCredit Ţiriac Bank a avut-o în privinţa înregistrării acestora", se spune în comunicat.
Cheltuielile operaţionale au crescut cu 5% în prima jumătate a acestui an faţă de perioada asemănătoare din 2010, pe fondul modificărilor legislative şi accelerării inflaţiei. Raportul între costuri şi venituri s-a plasat la 49,9%. Rata solvabilităţii a fost de 12,4% potrivit RAS.
Costul anualizat al riscului a coborât de la 210 puncte de bază cu un an în urmă la 195 puncte de bază, iar ponderea provizioanelor în totalul portofoliului de credite a fost de 6,2% conform IFRS.
Volumul activelor băncii s-a situat la 20,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro) la finalul lui iunie 2011, aproape de nivelul de la finalul anului 2010 - de 20,8 miliarde lei (4,85 miliarde euro) - şi în urcare cu 7,9% faţă de 31 martie 2011. Valoarea creditelor din bilanţ a avansat cu 7,7% faţă de 30 iunie 2010, până la 14,4 miliarde lei (3,4 miliarde euro), rata de creştere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clienţilor au ajuns la 9 miliarde lei (2,1 miliarde euro), cu 4,65% peste nivelul înregistrat la finalul primului trimestru al acestui an.
Activele totale consolidate ale UniCredit Ţiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation şi UniCredit Consumer Financing s-au plasat la 23,7 miliarde lei (5,6 miliarde euro) la finalul lunii iunie 2011. Profitul net consolidat al celor trei entităţi a fost de 90,4 milioane lei în primele şase luni ale anului, iar capitalul social s-a plasat la 2,5 miliarde lei (590 milioane euro).
"Vedem semnale pozitive în economie şi în piaţa bancară, iar acestea se reflectă şi în evoluţia bilanţului nostru şi în rezultatele băncii. Am reluat creşterea portofoliului de credite şi am trecut deja de nivelul de vârf al împrumuturilor neperformante. Deşi redresarea economică se derulează lent, suntem optimişti în privinţa oportunităţilor de afaceri pe termen mai lung şi continuăm să investim activ în infrastructura băncii, în sisteme şi în angajaţi. O altă veste bună este creşterea ratingului băncii de către Fitch, până la BBB+, în concordanţă cu îmbunătăţirea ratingului suveran", a declarat Rasvan Radu, CEO UniCredit Tiriac Bank.
UniCredit Ţiriac Bank face parte din reţeaua UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală si de Est şi unul dintre cele mai mari din Europa. UniCredit Ţiriac Bank are 544.000 clienţi şi 235 de sucursale. În România, grupul oferă o gamă largă de produse specializate si servicii si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CA-IB Securities Romania, UniCredit CAIB Romania, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) şi UniCredit Business Partner.
luni, 1 august 2011
Poşta Română s-a împrumutat cu 40 milioane lei de la BCR
Compania naţională a luat o linie de credit de 40 milioane lei de la Banca
Agenţiei NewsIn.Poşta Română şi-a redus la jumătate pierderile în primul semestru, la 35 milioane lei, faţă de cele înregistrate în primele şase luni din 2010, de 70,33 milioane lei, pe fondul reducerii cheltuielilor. Totodată, compania a realizat în primul semestru din acest an o cifră de afaceri de 648.290.970 lei, mai puţin cu aproape 8% faţă de afacerile din prima parte a anului trecut, de 703.165.355 lei.
Comercială Română SA (BCR), pentru finanţarea capitalului de lucru, cu o perioadă de rambursare de 12 luni, potrivit datelor transmise de companie, la solicitarea
Poşta Română a avut anul trecut pierderi de 116,39 milioane lei, mai mici cu 65 milioane lei faţă de pierderile din 2009, de 181,52 milioane lei, iar afacerile companiei au scăzut anul trecut cu 4%, la 1,377 miliarde lei.
Poşta Română SA este o societate comercială cu capital majoritar de stat, are peste 35.000 angajaţi şi este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale. Acţionarii companiei sunt statul român, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care deţine 75% din capitalul social, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capitalul social.
În ceea ce priveşte anul în curs, reprezentanţii Poştei Române estimează o uşoară creştere a cifrei de afaceri faţă de 2010, dar şi pierderi nete de 810.000 lei.
Agenţiei NewsIn.Poşta Română şi-a redus la jumătate pierderile în primul semestru, la 35 milioane lei, faţă de cele înregistrate în primele şase luni din 2010, de 70,33 milioane lei, pe fondul reducerii cheltuielilor. Totodată, compania a realizat în primul semestru din acest an o cifră de afaceri de 648.290.970 lei, mai puţin cu aproape 8% faţă de afacerile din prima parte a anului trecut, de 703.165.355 lei.
Comercială Română SA (BCR), pentru finanţarea capitalului de lucru, cu o perioadă de rambursare de 12 luni, potrivit datelor transmise de companie, la solicitarea
Poşta Română a avut anul trecut pierderi de 116,39 milioane lei, mai mici cu 65 milioane lei faţă de pierderile din 2009, de 181,52 milioane lei, iar afacerile companiei au scăzut anul trecut cu 4%, la 1,377 miliarde lei.
Poşta Română SA este o societate comercială cu capital majoritar de stat, are peste 35.000 angajaţi şi este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale. Acţionarii companiei sunt statul român, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care deţine 75% din capitalul social, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capitalul social.
În ceea ce priveşte anul în curs, reprezentanţii Poştei Române estimează o uşoară creştere a cifrei de afaceri faţă de 2010, dar şi pierderi nete de 810.000 lei.
Fiscul a început să execute silit băncile greceşti şi portugheze
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a început procedurile de executare silită în cazul a mai multor bănci cu acţionariat străin prezente pe piaţa românească. Conform datelor Fiscului, la 30 iunie 2011, trei bănci de la noi de pe piaţă înregistrau obligaţii restante la bugetul de stat.
Pe lângă instituţiile bancare, în vizorul inspectorilor ANAF au intrat şi societăţile de leasing care aparţin tot unor bănci mari din afară.
Astfel, conform datelor prezentate pe site-ul anaf.ro, la 30 iunie 2011 s-a început procedura de executare silită a Millennium Bank pentru o datorie la bugetul de stat în valoare de 8.000 de lei.
Cu o sumă mai mică, de numai 500 de lei, pe lista Fiscului se află şi Banca Românească, membră a Grupului Naţional Bank of Greece.
Nu doar la cele două instituţii bancare au fost demarate procedurile de executare silită, ci şi la Volksbank România pentru o datorie de 41.000 de lei.
Ei au mai spus că în motivarea sentinței se arată că "dacă printr-un act normativ, fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de intrarea în vigoare a noului act normativ".
Reprezentanții Volksbank ne-au precizat că suma provine dintr-o amendă aplicată băncii de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului pe OUG nr. 50/2010. "Amenda a fost anulată în instanță după modificarea, în Parlament, a Ordonanței, deci nu este vorba de o restanță la bugetul de stat", susțin reprezentanții băncii.
O altă instituţie de creditare aflată pe lista marilor contribuabililor care înregistrau obligaţii restante la bugetul de stat la data de 30 iunie 2011 este Bank Leumi România. Aici dator
lei, dar banca a depus cereri de compensare, care se află în curs de soluţionare, astfel că nu au fost începute procedurile de executare silită.
Fiscul a început procedura de executare silită şi în cazul societăţii Bavaria Leasing, firmă ai cărei asociaţi sunt Daniel Dăianu, Michael Horst Schmidt şi Romulus Valeriu Patriciu, fratele omului de afaceri Dinu Patriciu.
În cazul societăţilor de leasing, pe lista cu obligaţii restante se află Millennium
Leasing, cu o datorie de 2.808 lei. O altă societate de leasing care apare în datele Fiscului este cea a grecilor de la EFG Leasing IFN, a cărei datorie era, la finele primului semestru, de 4.500 de lei.
Conform listei ANAF, la finele primului semestru al acestui an obligaţiile restante ale Bavaria leasing se cifrau la 329.032 de lei.
Pe lângă instituţiile bancare, în vizorul inspectorilor ANAF au intrat şi societăţile de leasing care aparţin tot unor bănci mari din afară.
Astfel, conform datelor prezentate pe site-ul anaf.ro, la 30 iunie 2011 s-a început procedura de executare silită a Millennium Bank pentru o datorie la bugetul de stat în valoare de 8.000 de lei.
Cu o sumă mai mică, de numai 500 de lei, pe lista Fiscului se află şi Banca Românească, membră a Grupului Naţional Bank of Greece.
Nu doar la cele două instituţii bancare au fost demarate procedurile de executare silită, ci şi la Volksbank România pentru o datorie de 41.000 de lei.
Ei au mai spus că în motivarea sentinței se arată că "dacă printr-un act normativ, fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de intrarea în vigoare a noului act normativ".
Reprezentanții Volksbank ne-au precizat că suma provine dintr-o amendă aplicată băncii de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului pe OUG nr. 50/2010. "Amenda a fost anulată în instanță după modificarea, în Parlament, a Ordonanței, deci nu este vorba de o restanță la bugetul de stat", susțin reprezentanții băncii.
O altă instituţie de creditare aflată pe lista marilor contribuabililor care înregistrau obligaţii restante la bugetul de stat la data de 30 iunie 2011 este Bank Leumi România. Aici dator
lei, dar banca a depus cereri de compensare, care se află în curs de soluţionare, astfel că nu au fost începute procedurile de executare silită.
Fiscul a început procedura de executare silită şi în cazul societăţii Bavaria Leasing, firmă ai cărei asociaţi sunt Daniel Dăianu, Michael Horst Schmidt şi Romulus Valeriu Patriciu, fratele omului de afaceri Dinu Patriciu.
În cazul societăţilor de leasing, pe lista cu obligaţii restante se află Millennium
Leasing, cu o datorie de 2.808 lei. O altă societate de leasing care apare în datele Fiscului este cea a grecilor de la EFG Leasing IFN, a cărei datorie era, la finele primului semestru, de 4.500 de lei.
Conform listei ANAF, la finele primului semestru al acestui an obligaţiile restante ale Bavaria leasing se cifrau la 329.032 de lei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)